It`s ok…I`m ok!

Desi initial,blogul acesta s-a nascut din dorinta de a ma exterioriza…de la o vreme mi s-a cam luat de relatat/aberat pe marginea unor subiecte ce ma vizeaza in mod direct. Evenimente au fost multe…insa…
Am preferat sa nu le mai acord atata importanta. Si de aici intervine monotonia pe Ashes Of Love…
Am renuntat la unele din vechile obiceiuri si am adoptat altele in schimb. Am dat uitarii replici,iar altele inca imi rasuna in minte si parca azi prind sens : “Alexandra,nu-ntelegi…“
Eiiii,nu-ntelegeam. Nu-mi dadeam silinta. Si am pierdut. Si-am luat-o de la capat. Si cad … si-o sa ma ridic ori de cate ori va fi nevoie.
Voi sfarsi intr-o nota optimista de fiecare data,fie ca inchei un capitol,fie ca trag linie la jumatatea capitolului ca sa respir putin…si sa-mi revizuiesc notitele.
Privesc in jur si totul mi se pare anost.  Aceleasi fete incruntate,disperate din diverse motive,ce afiseaza uneori un zambet fals,in spatele caruia se-ascund frustrari si lacrimi…Oameni pe langa care se scurge timpul ireversibil…si nu pot impiedica in vreun fel acest lucru… si eu fac parte din ei…
Probabil,asta ma deprima cel mai mult…ca nu pot opri timpul in loc,sau, ca nu il pot face sa treaca mai repede cand e cazul…

In rest…o sa fie bine!